Comisia adoptă Pachetul de extindere pentru anul 2023, recomandând începerea negocierilor cu Ucraina și Moldova și acordarea statutului de candidat Georgiei
Comisia Europeană a adoptat astăzi Pachetul de extindere pentru anul 2023, care oferă o evaluare detaliată a progreselor înregistrate de Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și, pentru prima dată, Ucraina, Republica Moldova și Georgia în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Raportul se axează, în mod deosebit, pe progresele înregistrate în implementarea reformelor fundamentale, precum și pe oferirea unor îndrumări clare cu privire la viitoarele priorități de reformă. Aderarea este și va rămâne un proces bazat pe merite, care depinde în totalitate de realizările concrete realizate de fiecare țară.
Având în vedere rezultatele obținute de Ucraina și Moldova, precum și eforturile de reformă aflate în curs de desfășurare, Comisia Europeană a recomandat Consiliului să demareze negocierile de aderare cu ambele țări. Comisia Europeană recomandă, de asemenea, Consiliului să adopte cadrele de negociere după ce Ucraina și Moldova vor adopta anumite măsuri esențiale. Comisia este pregătită să prezinte un raport Consiliului până în martie 2024 cu privire la progresele înregistrate despre aceste măsuri.
Pentru Georgia, având în vedere rezultatele obținute, Comisia recomandă Consiliului să acorde Georgiei statutul de țară candidată, cu condiția să fie întreprinse mai multe acțiuni.
În ceea ce privește Bosnia și Herțegovina, Comisia recomandă începerea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina odată ce se va atinge nivelul necesar de conformitate cu criteriile de aderare. Țara trebuie acum să depună eforturi suplimentare pentru a îndeplini prioritățile-cheie stabilite în avizul Comisiei privind cererea de aderare din 2019. Comisia va prezenta Consiliului un raport privind progresele înregistrate cel târziu în luna martie 2024.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Extinderea este o politică vitală pentru Uniunea Europeană. Completarea Uniunii noastre este un obiectiv firesc al Uniunii Europene. În acest moment, completarea Uniunii noastre are, de asemenea, o pronunțată logică economică și geopolitică. Extinderile anterioare au demonstrat beneficiile enorme atât pentru țările în curs de aderare, cât și pentru UE. Toți avem de câștigat.”
În Ucraina, cu un sprijin puternic din partea populației, decizia de acordare a statutului de țară candidată la UE a creat o puternică dinamică a reformelor, în pofida războiului aflat în desfășurare. Guvernul și Parlamentul ucrainean au dat dovadă de hotărâre, înregistrând progrese substanțiale în ceea ce privește îndeplinirea celor 7 etape din Avizul Comisiei Europene privind cererea de aderare a Ucrainei la UE. Ucraina a instituit un sistem transparent de preselecție pentru judecătorii Curții Constituționale și a reformat organismele de guvernanță judiciară. Aceasta a înregistrat în continuare rezultate privind anchetările și condamnările pentru corupție la nivel înalt și a consolidat cadrul său instituțional. Ucraina a luat măsuri pozitive în cadrul unui efort mai amplu și sistemic de combatere a influenței oligarhilor. Țara a dat dovadă, de asemenea, de capacitatea sa de a face progrese în ceea ce privește alinierea la acquis-ul UE, chiar și pe timp de război.
Moldova a înregistrat progrese constante în ceea ce privește îndeplinirea celor 9 etape stabilite în Avizul Comisiei privind cererea de aderare a Moldovei la UE. Aceasta a lansat o reformă generală a justiției, în urma recomandărilor Comisiei de la Veneția, inclusiv prin evaluarea judecătorilor și procurorilor proeminenți. Țara și-a reformat structurile anticorupție și a crescut numărul de anchete și de condamnări în cazurile de corupție. Moldova a adoptat un plan de acțiune pentru deoligarhizare, pe care îl pune în aplicare conform unor termene stabilite. O nouă legislație privind instituirea unui mecanism de confiscare contribuie la combaterea criminalității organizate. Moldova cooperează cu statele membre ale UE, cu partenerii internaționali și cu agențiile UE prin intermediul Hub-ului de sprijin al UE. Țara a adoptat o strategie privind administrația publică și urmează reforma la toate nivelurile. A depus eforturi pentru a-și transforma gestionarea finanțelor publice și a adoptat o legislație pentru a reforma achizițiilor publice. Moldova a sporit participarea societății civile la procesul decizional și a consolidat protecția drepturilor omului.
În ultimele luni, Georgia a întreprins măsuri de consolidare a angajamentului cu UE și a accelerat ritmul reformelor. Pentru a îndeplini cele douăsprezece priorități identificate în Avizul Comisiei privind cererea de aderare, Georgia a adoptat acte legislative și măsuri de politici privind egalitatea de gen, combaterea violenței împotriva femeilor și a criminalității organizate, precum și respectarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. A fost înaintată o reformă judiciară, deși este încă necesară o reformă holistică a Înaltului Consiliu al Justiției. Georgia a transmis Comisiei de la Veneția legile, precum și planul său de acțiune pentru deoligarhizare, în vederea obținerii unui aviz. A fost adoptată o strategie privind protecția drepturilor omului și se elaborează în prezent un plan de acțiune. A fost încheiat un memorandum de cooperare cu reprezentanții societății civile. Construirea unui consens politic puternic între partide va contribui la soluționarea problemei polarizării și la accelerarea parcursului european al țării.
Balcanii de Vest
În perioada de raportare, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele de aderare la UE au stagnat într-o mare măsură, deoarece Muntenegru a fost afectat de o polarizare profundă și de instabilitate politică. UE salută constituirea noului Parlament și formarea Guvernului, de la care ne așteptăm ca acesta să demonstreze rapid capacitatea și angajamentul său față de parcursul Muntenegrului către UE și să pună în aplicare reformele legate de aderarea la UE. În general, progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare vor fi determinate de reformele din domeniul statului de drept (și anume, de îndeplinirea obiectivelor de referință intermediare stabilite în capitolele 23 și 24). Muntenegru continuă să se alinieze pe deplin la politica externă și de securitate comună.
Serbia a continuat punerea în aplicare a reformelor aferente aderării la UE, inclusiv în domeniul statului de drept. Serbia a demarat punerea în aplicare a modificărilor constituționale din 2022 în vederea consolidării independenței sistemului judiciar și a adoptat o nouă legislație privind mass-media. Punerea în aplicare a acesteia din urmă poate îmbunătăți semnificativ mediul de reglementare. Cu toate acestea, vor fi necesare modificări suplimentare pentru a se alinia pe deplin la acquis-ul UE și la standardele europene. Serbia trebuie să își îmbunătățească, în mod prioritar, alinierea la politica externă și de securitate comună a UE, inclusiv la măsurile restrictive și la declarațiile privind Rusia. De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare și angajament politic pentru a pune în aplicare reformele în domeniul statului de drept. Conform evaluării Comisiei, Serbia a îndeplinit din punct de vedere tehnic criteriile de referință pentru deschiderea grupului 3 (competitivitate și creștere favorabilă incluziunii). Serbia trebuie să coopereze pe deplin și să ia toate măsurile necesare pentru a asigura tragerea la răspundere pentru atacul violent asupra poliției din Kosovo din 24 septembrie și pentru atacul asupra KFOR din 29 mai. În ceea ce privește normalizarea relațiilor cu Kosovo, deși s-a ajuns la un acord în cadrul dialogului facilitat de UE, atât Serbia, cât și Kosovo nu au început încă punerea în aplicare a obligațiilor respective, care au caracter obligatoriu pentru părți și reprezintă o parte esențială a parcursului lor european.
Albania a continuat să dea dovadă de hotărâre în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor UE și să înregistreze progrese în ceea ce privește reformele din cadrul „grupului de elemente fundamentale”. Alinierea deplină și continuă la PESC a fost, de asemenea, un semnal puternic al alegerii strategice a țării de a adera la UE. Sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește libertatea de exprimare, problemele minorităților și drepturile de proprietate, precum și în domenii-cheie ale statului de drept, cum ar fi lupta împotriva corupției și a criminalității organizate. Procesul de examinare a acquis-ului UE a progresat fără dificultăți, iar autoritățile au dat dovadă de un nivel ridicat de angajament. În iulie, Comisia a prezentat Consiliului rapoartele de examinare privind „grupul de elemente fundamentale” pentru Albania și așteaptă cu interes o evoluție rapidă. Aceasta își propune să deschidă negocierile de aderare privind grupul 1 (elementele fundamentale) până la sfârșitul anului.
În Macedonia de Nord, autoritățile au declarat în mod constant că aderarea la UE rămâne obiectivul lor strategic. Macedonia de Nord a continuat să se alinieze pe deplin la Politica externă și de securitate comună (PESC) a UE. De asemenea, țara a înregistrat unele progrese în domeniul justiției, libertății și securității, inclusiv în ceea ce privește lupta împotriva criminalității organizate și gestionarea migrației. În calitate de țară participantă la negocieri, Macedonia de Nord trebuie să obțină rezultate în ceea ce privește implementarea reformelor legate de UE, inclusiv în domeniul judiciar, al luptei împotriva corupției și a criminalității organizate, al reformei administrației publice, precum și al gestionării finanțelor publice și al achizițiilor publice. Macedonia de Nord s-a angajat să lanseze și să realizeze cu prioritate modificările constituționale relevante, în vederea integrării cetățenilor care fac parte din alte națiuni. Procesul de examinare a acquis-ului UE a progresat fără dificultăți, iar autoritățile au dat dovadă de un nivel ridicat de angajament. În iulie, Comisia a prezentat Consiliului rapoartele de examinare privind „grupul de elemente fundamental” pentru Macedonia de Nord și așteaptă cu interes o evoluție rapidă, în vederea deschiderii negocierilor cu privire la acest grup până la sfârșitul anului.
În Bosnia și Herțegovina, statutul de țară candidată acordat anul trecut a generat o dinamică pozitivă foarte necesară. Un nou guvern a fost înființat rapid după alegeri care a început să implementeze reformele, în special prin amendamentele care prevăd controale de integritate în sistemul judiciar. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare. Acestea includ adoptarea unor reforme importante în domeniul statului de drept și al sistemului judiciar, precum și continuarea reformelor constituționale și electorale, care sunt de maximă prioritate pentru a asigura drepturi egale pentru toți cetățenii. De asemenea, este important să se păstreze ordinea constituțională a țării. Măsurile secesioniste și autoritare introduse în entitatea Republika Srpska nu sunt în conformitate cu parcursul UE. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca Bosnia și Herțegovina să îndeplinească prioritățile-cheie stabilite în Avizul Comisiei privind cererea sa de aderare. Prin urmare, Comisia recomandă începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, odată ce se va atinge nivelul necesar de conformitate cu criteriile de aderare.
Kosovo a păstrat angajamentul față de parcursul său european. Acesta a continuat să se alinieze în mod voluntar și pe deplin la PESC a UE, inclusiv la condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și la adoptarea de măsuri restrictive împotriva acesteia. În perioada de raportare au fost înregistrate progrese legislative, inclusiv în ceea ce privește adoptarea unei reforme electorale importante. Cu toate acestea, mai sunt necesare eforturi suplimentare, inclusiv în ceea ce privește planul de acțiune privind reformele în domeniul justiției. La 1 ianuarie 2024, va intra în vigoare liberalizarea vizelor pentru Kosovo. Situația din partea de nord a Kosovo a fost afectată de mai multe crize, cea mai recentă fiind atacul violent împotriva poliției din Kosovo din 24 septembrie 2023. În ceea ce privește normalizarea relațiilor cu Serbia, deși s-a ajuns la un acord în cadrul dialogului facilitat de UE, atât Kosovo, cât și Serbia nu au început deocamdată punerea în aplicare a obligațiilor respective, care sunt obligatorii pentru părți și reprezintă o parte esențială în cadrul parcursului lor european.
Turcia rămâne un partener-cheie pentru Uniunea Europeană și o țară candidată, dar în conformitate cu decizia Consiliului European, din 2018, negocierile de aderare sunt în impas. Țara nu a oprit tendința negativă de a se îndepărta de Uniunea Europeană și a urmărit reformele legate de aderare într-o măsură limitată. Cooperarea cu Turcia în domenii de interes comun a continuat în sectoare esențiale, precum combaterea terorismului, economia, energia, securitatea alimentară, migrația și transporturile. Turcia trebuie să ia măsuri ferme pentru a îmbunătăți în mod semnificativ alinierea la PESC a UE și pentru a intensifica cooperarea în ceea ce privește prevenirea și detectarea cazurilor de eludare a măsurilor restrictive. Ca urmare a mandatului acordat de Consiliul European, Înaltul Reprezentant și Comisia vor prezenta în noiembrie un raport Consiliului privind starea actuală a relațiilor UE-Turcia, pe baza instrumentelor și opțiunilor identificate de Consiliul European și în vederea unei abordări strategice și orientate spre viitor.
Pașii următori
Consiliul urmează să ia în considerare recomandările de astăzi ale Comisiei și să ia decizii cu privire la pașii care trebuie urmați în procesul de extindere.
Pentru mai multe informații
Pentru informații și recomandări detaliate referitoare la fiecare țară, a se consulta:
Albania: MEMO; Raport; Fișă informativă de țară
Bosnia și Herțegovina: MEMO; Raport; Fișă informativă de țară
Kosovo: MEMO; Raport; Fișă informativă de țară
Muntenegru: MEMO; Raport; Fișă informativă de țară
Macedonia de Nord: MEMO; Raport; Fișă informativă de țară
Serbia: MEMO; Raport; Fișă informativă de țară
Turcia: MEMO; Raport; Fișă informativă de țară
Ucraina: MEMO; Raport; Fișă informativă privind țara
Moldova: MEMO; Raport; Fișă informativă de țară
Georgia: MEMO; Raport; Fișă informativă de țară
Pentru mai multe informații generale
Fișă informativă – Procesul de aderare la UE, pas cu pas
Fișă informativă – Noul plan de creștere pentru Balcanii de Vest
Quote(s)
Acesta este un pachet de extindere istoric, este pentru prima dată când cei mai apropiați 10 parteneri ai noștri se aliniază pentru aderarea la UE. Completarea Uniunii noastre este cea mai bună investiție în pace, securitate și prosperitate pentru continentul nostru, iar pachetul din acest an stabilește pași importanți. Aderarea la UE este o alegere strategică, iar alinierea la Politica Externă și de Securitate Comună a UE reprezintă un indicator mai semnificativ ca niciodată al valorilor comune și al orientării strategice.
Înaltul Reprezentant/Vicepreședinte Josep Borrell
Este pentru prima dată din anul 2004 când raportăm despre un număr atât de mare de țări, ceea ce reprezintă o confirmare clară a faptului că extinderea UE este din nou pe ordinea de zi. Pentru a privi cu încredere spre viitor, trebuie să ne bazăm pe fundamente solide. Procesul de extindere va continua să fie impulsionat de reforme credibile privind elementele fundamentale. Am observat rezultatele importante obținute de Ucraina și de Moldova, care demonstrează în mod clar că angajamentul și determinarea dau roade. Am observat, de asemenea, un impuls bun în Georgia, care și-a sporit angajamentul față de UE în ultimele luni. Balcanii de Vest trebuie, de asemenea, să profite de acest accent reînnoit asupra extinderii și să accelereze ritmul reformelor. Noul plan de creștere, pe care Comisia l-a adoptat în paralel cu pachetul de extindere, este esențial în această privință.
Olivér Várhelyi, Comisar pentru Vecinătate și Extindere.